Inima nu tace, doare!

Unde ţi-e inima? Şi dacă îmi spui că e la tine în piept îmi rezerv dreptul de a-ţi spune că în cea mai mare parte e în alţii iar ceea ce simţi tu că îţi bate în piept sunt bucăţi din oameni care la rândul lor ţi-au dat ţie bucăţi din inima lor. Cu inima nu e de jucat…chiar dacă de multe ori cu raţiune o reduci la tăcere e doar o iluzie…inima nu tace, doare! Şi doare tare când o împarţi greşit sau când vrei s-o iei de unde îi e locul.

Nu suntem nici pe departe fiinţe raţionale..de câte ori ai văzut un om fericit căruia să-i bată raţiunea in piept?

De câte ori plecăm de unde nu trebuie şi ne rămâne inima, de atâtea ori omorâm în noi lucruri, oameni; Adevărul e că nu poţi să stai fără inima ta şi mereu…orice ar fi, drumurile te întorc la ea. Realizezi că în această fugă raţională a ta nu ai câştigat nimic, ba chiar ai pierdut timp. Şi în plus i-a durut şi pe alţii a căror bucata din inima era la tine.

Şi acum..unde ţi-e inima, acolo eşti şi tu?